Vechimea nu te mai face automat un manager bun: cum schimbă AI drumul până la o funcție de conducere

Mulți manageri de azi au început de jos. Au rezolvat probleme mărunte, au greșit câte o estimare și au văzut pe pielea lor ce urmează. Așa au învățat cum merge o firmă. Tocmai joburile astea de început încep să fie preluate de inteligența artificială.

Cam o treime dintre angajatori au înlocuit deja cel puțin o parte dintre pozițiile de început, cele de tip entry-level, cu AI. Cifra vine din Corporate Recruiters Survey 2026, un sondaj făcut de Graduate Management Admission Council (GMAC) pe 621 de recrutori din 39 de țări. Același studiu arată că folosirea instrumentelor AI, azi abia pe locul 14 între competențele căutate, urcă pe primul loc în proiecția pentru următorii cinci ani.

De aici pornește o problemă pe care puțini o văd. Dacă AI preia sarcinile de la începutul carierei, dispar și etapele în care viitorii lideri învățau cum funcționează o companie, cum se iau deciziile și ce se întâmplă când sunt greșite. Judecata managerială nu mai vine de la sine, doar din vechime. Trebuie susținută, de exemplu prin educație executivă, cum sunt programele MBA, unde participanții se lovesc de situații complexe, de perspective diferite și de decizii care nu au un singur răspuns corect.

Pentru companiile care își pregătesc viitorii manageri, miza devine formarea unor oameni care să știe când pot avea încredere în recomandarea unui algoritm, acum că AI intră tot mai mult în procesele de decizie.

Treptele de jos ale carierei dispar

La nivel de domenii, diferențele sunt mari. În tehnologie, procentul angajatorilor care au înlocuit posturi de început cu AI ajunge la 40%. În producție, la 36%.

Joburile astea însemnau mai mult decât o ușă de intrare în firmă. Pentru mulți viitori manageri, erau locul în care învățau cum circulă informația într-o organizație, cum se coordonează echipele, ce se întâmplă când o estimare e greșită sau când o decizie are urmări neașteptate.

O bună parte din experiența profesională venea chiar din execuție. Rezolvai o problemă, vedeai rezultatul, corectai și, cu timpul, începeai să pricepi mecanismele din spatele unei decizii.

Automatizarea poate scurta drumul ăsta. Dacă AI face analiza de pornire, rezumă informațiile sau preia munca repetitivă, viitorul manager ajunge mai repede în fața unei decizii. Doar că a trecut prin mai puține din situațiile care, altădată, îl pregăteau pentru ea.

O piață a muncii care se reorganizează oricum

Schimbarea vine peste o piață a muncii aflată deja în plină restructurare. În The Future of Jobs Report 2025, World Economic Forum estimează că 39% dintre competențele-cheie cerute pe piața muncii se vor schimba până în 2030. Raportul are la bază date de la peste 1.000 dintre cei mai mari angajatori din lume, din 55 de economii, care reprezintă peste 14 milioane de angajați. Tot acolo se estimează că în acest deceniu vor apărea 170 de milioane de roluri noi și vor dispărea 92 de milioane.

Între timp, firmele continuă să caute absolvenți de programe de business. Potrivit GMAC, 39% dintre angajatori estimează că vor angaja mai mulți absolvenți de MBA în 2026, față de 24% care chiar au crescut aceste angajări în 2025.

Așadar, posturi de manager vor exista în continuare, poate chiar mai multe. Întrebarea e cum își vor forma cei care le ocupă capacitatea de a lua primele decizii.

Ce competențe vor conta: AI sare de pe locul 14 pe primul

Datele GMAC arată un aparent paradox. AI e tot mai prezent în companii, dar cele mai căutate competențe de azi țin tot de oameni: de felul în care interacționează și de judecata lor.

Comunicarea e cerută de 64% dintre angajatori. Urmează rezolvarea de probleme, cu 62%, adaptabilitatea, cu 60%, analiza și interpretarea datelor, cu 59%, și lucrul cu ceilalți, cu 58%.

Competențele legate de instrumentele AI stau azi abia pe locul 14. În proiecția pe următorii cinci ani, lucrurile se inversează: ajung pe primul loc, cu 53% dintre angajatori care le indică, și au cea mai mare creștere anuală dintre toate competențele măsurate.

Firmele văd și un gol de pregătire. Doar 37% dintre angajatori cred că absolvenții de acum sunt pregătiți să folosească instrumentele AI.

Managerul de mâine, între tehnologie și oameni

Profilul viitorului manager se conturează la întâlnirea celor două liste. Nu va mai fi de ajuns să știe să folosească un instrument AI. Va trebui să poată explica deciziile luate cu ajutorul lui și să înțeleagă ce efecte au ele asupra oamenilor și a organizației.

Adrian Badiu, consultant în business management și expert în industria de optică, explică de ce poate conta, în contextul ăsta, capacitatea de a lucra cu mai multe perspective: „În școală am învățat să caut răspunsul corect. La MBA aveam atâția colegi care au găsit alt răspuns corect, altă viziune care funcționează, practic alt drum către succes, încât am înțeles că nu există o singură cale”, a spus el într-un articol publicat de Revista CARIERE.

Iulia Butnaru, consultant fiscal și partener fondator TaxWise, vede leadershipul într-un mod asemănător: „Leadershipul nu înseamnă doar expertiză tehnică sau capacitatea de a găsi soluții corecte, înseamnă și abilitatea de a construi perspective”.

Când un algoritm îți dă repede o soluție sau o recomandare, valoarea unui manager poate ține tot mai mult de altceva: să-și dea seama dacă a pus întrebarea corectă și dacă răspunsul primit se potrivește cu realitatea din firmă.

Algoritmul recomandă, managerul semnează

Schimbarea nu se oprește la baza organizației. Un studiu Deloitte arată că AI a ajuns și în deciziile conducerii. Potrivit Global Human Capital Trends, o cercetare cu peste 9.000 de lideri de business și de resurse umane din 89 de țări, plus peste 50 de interviuri cu executivi, 60% dintre executivi folosesc regulat AI ca sprijin în decizii.

Deloitte citează și o proiecție Gartner: până în 2027, jumătate dintre deciziile de business vor fi augmentate sau automatizate de agenți AI.

Firmele adoptă AI mai repede decât învață să decidă

Viteza cu care intră AI nu înseamnă automat că firmele decid mai matur. Potrivit Deloitte, 57% dintre organizații sunt la un nivel scăzut de maturitate decizională. 64% spun că subiectul e foarte important, dar doar 5% se consideră în frunte la maturitatea procesului de decizie.

Altfel spus, AI intră în munca managerilor exact când multe companii recunosc că propriile mecanisme de decizie nu sunt încă destul de dezvoltate.

Pentru un manager, a folosi AI nu înseamnă doar a accepta o recomandare venită de la un sistem. Înseamnă să aleagă datele relevante, să înțeleagă ipotezele pe care stă analiza, să cântărească riscurile și să-și asume consecințele. Algoritmul participă la decizie, dar răspunderea pentru ea rămâne o problemă a managerului.

Cum se mai formează judecata managerială

Dacă primele trepte ale carierei se automatizează, iar AI intră tot mai adânc în analiză și decizie, judecata managerială nu mai poate fi privită doar ca rezultatul firesc al anilor petrecuți într-o firmă. Trebuie exersată în situații cu mai multe opțiuni, cu informație incompletă și cu urmări diferite pentru fiecare alegere.

Marian Rujoiu, fondator Life University și doctor în sociologie, descrie trecerea de la execuție la construirea cadrului în care lucrează ceilalți: „Am trecut de la a fi omul care rezolvă problemele la a fi omul care construiește cadrul în care problemele se rezolvă fără mine”, a spus el, citat de revista CARIERE.

Pentru Mihai Neagu, CEO SanoVita, experiența unui MBA a schimbat și felul în care se raportează la situațiile fără soluție evidentă: „MBA-ul m-a ajutat și să devin mai confortabil cu complexitatea și cu incertitudinea”.

Exercițiul pe care firma nu ți-l mai dă

Un program Executive MBA poate crea intenționat astfel de situații. În loc să aduni experiență doar lent, prin problemele reale din firmă, lucrezi pe studii de caz în care trebuie să alegi între variante cu beneficii, riscuri și consecințe diferite.

Tiffin Executive MBA, oferit în România din 2002, folosește acest mecanism. Programul e dezvoltat de Tiffin University, o universitate privată din Ohio, fondată în 1888 și acreditată instituțional de Higher Learning Commission și ACBSP. Organizatorii spun că este recunoscută peste tot în lume. În România, programul are peste 700 de absolvenți.

Cursurile se țin în weekend, în module intensive, integral în limba engleză, cu profesori americani care vin la București. O cohortă are în jur de 25 de participanți, din industrii și arii funcționale diferite.

Programul leagă strategia, finanțele, marketingul, leadershipul și operațiunile. Pentru că participanții vin cu experiențe diferite, aceeași problemă e privită din mai multe unghiuri profesionale, iar profesorii aduc exemple și contexte internaționale și testează ipotezele ieșite din discuții.

Acolo unde tema cursului o permite, aplicațiile AI sunt analizate în contexte de marketing, finanțe, strategie și operațiuni. Accentul nu cade doar pe folosirea tehnologiei, ci și pe evaluarea critică a rezultatului. Participanții analizează ce se poate automatiza, ce trebuie să rămână sub control uman și cine își asumă decizia finală.

Aici se vede cel mai clar ce schimbă inteligența artificială în cariera unui manager. Când informația și o parte din analize se obțin foarte repede, experiența managerială se mută spre capacitatea de a formula problema, de a compara variantele și de a decide acolo unde nici tehnologia, nici experiența de până atunci nu dau mereu un singur răspuns corect. Judecata managerială devine mai puțin un efect automat al vechimii și mai mult o competență care se antrenează.

Când începe noua cohortă

Noua cohortă Tiffin Executive MBA începe pe 24 octombrie 2026, cu aproximativ 25 de locuri. Detalii despre eligibilitate, calendar și admitere se pot obține la adresa roxana@tiffin.ro și la telefonul 0728 225 574.