Instituții de cultură fără concurs de management de peste un deceniu. Ministerul Culturii vrea să pună capăt

Când intri la operă sau într-un muzeu național, rar te întrebi cine conduce instituția și cum a ajuns acolo. Ministerul Culturii recunoaște însă că, la o parte dintre instituțiile sale, răspunsul e mai încurcat decât pare: unele funcționează de peste un deceniu fără niciun concurs de proiecte manageriale, iar altele n-au avut niciodată un manager ales așa, de când au fost înființate.

Într-un comunicat publicat pe 9 iulie 2026, ministerul anunță că vrea să schimbe asta: concursul de management redevine regula, iar interimatul trebuie să rămână excepția.

Ce înseamnă, concret, un interimat

Interimatul e o conducere provizorie. Rolul lui, spune ministerul, este strict să asigure continuitatea administrativă până se organizează concursul cerut de lege. Nu poate înlocui un contract obținut transparent, printr-un concurs public de proiecte de management.

În practică, indiferent de motivul pentru care postul a rămas liber, interimatul a fost prelungit deseori mult peste caracterul lui temporar. Unele instituții au mers așa prin prelungiri succesive chiar de la înființare.

Patru situații diferite, patru liste de nume

Ministerul admite că situația interimatelor din instituțiile care îi sunt subordonate nu e uniformă și că fiecare caz trebuie tratat separat.

Interimate apărute recent

Aici conducerea provizorie a venit după ce mandatele în derulare s-au încheiat. E cazul Operei Naționale Române și al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, unde, la data comunicatului, concursurile se apropiau de final.

Interimate născute din evaluările pe 2025

Alte interimate au apărut după evaluările de management pentru anul 2025. Vorbim de Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, Muzeul Național „George Enescu” din București și Teatrul Muzical „Ambasadorii”. În aceste cazuri, concursurile depind de rezolvarea contestațiilor sau de situația din instanță.

Interimate de lungă durată

Cea mai sensibilă situație, spune ministerul: interimate prelungite mult peste termenul legal. Lista cuprinde Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, Opera Națională Română și Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, Institutul Național al Patrimoniului, Teatrul Național din Târgu-Mureș, Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar” și Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău. În cele mai multe cazuri, concursurile au fost fie lansate, fie sunt în pregătire, în diverse etape.

Interimat de la prima zi

Există și instituții care au funcționat în interimat încă de la înființare: Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, Muzeul Național „Brătianu”, Muzeul Ororilor Comunismului în România și Oficiul de Film și Investiții Culturale. Pentru ultimul, concursul era în desfășurare.

O lege care așteaptă de ani buni să fie actualizată

Din 2005 până azi se aplică a doua versiune a așa-numitei „legi a managementului”. Începând din 2020, au existat mai multe încercări de actualizare, atât în Parlament, cât și la nivelul executivului, iar din 2025 au avut loc consultări și dezbateri una după alta.

Până când versiunea revizuită e adoptată și intră în vigoare, forma actuală rămâne obligatorie pentru toată lumea, atât la evaluarea activității managerilor, cât și la atribuirea managementului.

Ministerul spune că angajamentul de la începutul mandatului, aplicarea consecventă a legii, începe să se vadă. După câteva amânări, evaluarea managerială anuală pentru 2025 s-a încheiat, iar prioritatea acum e intrarea în legalitate cu organizarea concursurilor.

„Legea nu se aplică doar atunci când e convenabil”

Ministrul Culturii, András István Demeter, a fost direct: „Legea nu se aplică selectiv și nu se aplică doar atunci când e convenabil. Interimatul nu poate fi o formulă de administrare pe termen nelimitat. Instituțiile de cultură și publicul, vizitatorii acestora, merită manageri selectați prin concurs, cu proiecte asumate, nu conduceri provizorii transformate în obicei. Concursul de management este regula, iar noi ne asigurăm că excepția tranzitorie nu înlocuiește regula”.

Rezultatul nu decide dacă procedura e corectă

Evaluările și concursurile stârnesc reacții publice, dar ministerul insistă că comisiile se formează transparent, în condițiile legii, iar munca lor trebuie judecată după respectarea procedurilor și a criteriilor, nu după cât de mulțumit sau nemulțumit e cineva de rezultat.

Legitimitatea unei proceduri nu depinde de cine câștigă și nici de interesul unor persoane sau grupuri pentru un anumit deznodământ. Evaluările și concursurile trebuie acceptate ca aplicare a regulilor, inclusiv atunci când confirmă deficiențe de management sau când niciun candidat nu îndeplinește standardele cerute.

Ce urmează

Preocuparea principală rămâne legea-cadru și codurile culturii, care cer timp și consultări largi. De îndată ce cadrul constituțional o va permite, ministerul va trimite spre adoptare forma legii managementului adaptată la realitățile de azi.

Până atunci, concursurile continuă pe etape, la toate instituțiile unde nu există piedici tehnice, administrative, legale sau juridice. Ținta e cea stabilită de legiuitor încă de la primul concurs de acest fel din România: concursul să fie regula, iar interimatul o soluție excepțională și, prin urmare, limitată în timp.