8 din 10 restaurante și hoteluri își taie investițiile. Semnalul care apare de obicei înaintea falimentului

Dacă ai găsit în ultima vreme restaurantul preferat cu program mai scurt, cafeneaua din colț cu prețuri mai mari sau un local închis de tot, s-ar putea să nu fie o întâmplare. Un sondaj făcut vara aceasta printre patronii din HoReCa arată că exact în direcția asta merge o bună parte din industrie.

Studiul se numește „Indicele de încredere în HoReCa 2026” și e realizat în fiecare an de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Ediția de anul acesta sună mai degrabă a raport de avarie decât a barometru de afaceri: 82,6% dintre antreprenori nu văd nicio creștere pentru afacerea lor, iar 28,8% se tem că vor fi nevoiți să închidă.

Ce vei simți tu, ca client

Patronii au fost întrebați ce fac dacă situația economică și fiscală rămâne cum e acum. Primele răspunsuri sunt tăieri și amânări.

Mai mult de jumătate, 51,9%, vor amâna investițiile. Aproape la fel de mulți, 48,1%, se gândesc să reducă personalul. Pe listă mai apar scumpirile (28,8%), programul redus (23,1%) și închiderea unor puncte de lucru (tot 23,1%). Doar 9,6% spun că nu vor schimba nimic.

Tradus pe limba clientului: mai puțini oameni care să te servească, uși deschise mai puține ore și note de plată mai mari. Presiunea pleacă din contabilitatea firmei și ajunge destul de repede la angajați și la cei care se așază la masă.

Optimiștii au rămas în minoritate

Întrebați cum cred că le va merge afacerea în următoarele 12 luni, doar 17,3% dintre respondenți au spus că vor crește: 11,5% se așteaptă la o creștere ușoară, iar 5,8% la una serioasă.

Restul tabloului e mult mai gri. 26,9% anticipează o scădere, alți 26,9% o stagnare, iar 28,8% spun că există riscul să tragă obloanele. Pus cap la cap, pentru 82,6% dintre antreprenori anul care vine nu aduce creștere: fie scad, fie bat pasul pe loc, fie închid.

Cât de multă încredere mai au patronii

Doar 7,7% se declară foarte încrezători în viitorul afacerii, iar 23,1% destul de încrezători, adică 30,8% în total. În tabăra cealaltă, 25% sunt mai degrabă neîncrezători și 19,2% nu au deloc încredere. Asta face 44,2% de patroni cu o părere negativă despre propriul business. Un sfert (25%) au ales varianta neutră.

Pesimiștii îi depășesc pe optimiști cu 13,4 puncte procentuale, o diferență prea mare ca s-o pui pe seama unei zile proaste.

Primul semn înainte de închidere: banii nu mai merg în dezvoltare

Analiștii federației spun că există un semnal care apare de obicei înaintea falimentului: înainte să închidă, patronul nu mai investește. În HoReCa, retragerea asta se vede deja la aproape opt din zece respondenți.

Barometrul investițiilor arată cât de repede se transformă lipsa de încredere în decizii concrete, luate cu pixul pe buget.

Concret, doar 11,5% dintre antreprenori vor pune mai mulți bani în afacere în următoarele 12 luni, iar 9,6% vor păstra nivelul actual. În schimb, 28,8% vor tăia din investiții, alți 28,8% le vor îngheța complet, iar 21,2% renunță la planurile de extindere. În total, 78,8% reduc, opresc sau abandonează investițiile.

Concluzia autorilor: sectorul nu-și mai face planurile în jurul creșterii, ci în jurul rezistenței.

Două lovituri în același timp: mai puțini clienți, mai multe taxe

Cea mai mare problemă, spun patronii, e că vin mai puțini clienți. Au bifat-o 69,2% dintre respondenți, adică aproape 70% din piață. Pe locul doi, la foarte mică distanță, stau taxele și fiscalitatea, cu 67,3%.

Urmează scumpirea materiilor prime (51,9%), chiriile și utilitățile (40,4%), lipsa personalului (30,8%) și alte probleme (1,9%).

Afacerea e strânsă, deci, din ambele părți. Încasările scad pentru că oamenii consumă mai puțin, iar cheltuielile și presiunea fiscală cresc în continuare. Autorii studiului o spun direct: pentru HoReCa nu mai e vorba doar de cât costă să ții deschis un restaurant, o cafenea sau un hotel, ci de întrebarea dacă mai sunt destui clienți ca să acopere costurile astea.

De unde a pornit totul

Puterea de cumpărare a scăzut, voucherele de vacanță au fost eliminate, TVA a crescut și, odată cu ea, aproape toate prețurile din piață, după măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan. Efectul se vede acum în turism, care are în spate un an de criză. Iar miza nu e doar falimentul unei părți importante din mediul privat, după cum se vede mai jos.

Efectul de domino: oameni plecați, servicii mai slabe, bani mai puțini la buget

Când o afacere intră pe pierdere, patronul are la îndemână două frâne: taie din personal și amână investițiile. Numai că ele pornesc un lanț greu de oprit.

Întâi vin concedierile. Apoi oamenii deja pregătiți pentru ospitalitate pleacă să muncească în alte țări, cum s-a mai întâmplat și în crizele din anii trecuți. La capătul lanțului, sectorul se prăbușește pentru că nu mai are cu cine lucra, iar asta se simte imediat în calitatea serviciilor.

Mai e un cost, pe care îl plătim cu toții. Personal redus și prețuri în scădere înseamnă mai puțini bani la bugetul statului. Iar zecile de milioane de euro cheltuite de stat ca să promoveze România ca destinație turistică riscă să se ducă pe apa sâmbetei, dacă scăderea numărului de turiști se dovedește una de durată.

2026, anul în care patronii aleg ce mai păstrează

Studiul se încheie cu o imagine care spune tot. Pentru o parte importantă a industriei, 2026 riscă să nu fie anul dezvoltării, ci anul în care antreprenorii hotărăsc ce mai pot salva: investițiile, angajații, programul, localurile sau, în cazurile cele mai grele, chiar afacerea.

Cine a făcut sondajul

Datele au fost strânse între 3 și 10 august, pe un eșantion de 570 de antreprenori din HoReCa. FPIOR este cea mai mare organizație națională din domeniu: reunește peste 1.000 de companii, 29 de patronate și peste 30.000 de angajați, din 24 de județe și din București.