Concordia Summit 2026: Strategii pentru activarea capitalului românesc

Concordia Summit 2026 a subliniat importanța activării capitalului României prin obiective clare, termene bine definite și angajamente comune, conform unui comunicat transmis de organizație. Evenimentul, organizat pe 6 noiembrie, a avut loc la scurt timp după ce Guvernul a preluat în programul său de guvernare peste 20 de propuneri ale Confederației Patronale Concordia, din domenii esențiale precum energie, forță de muncă, capital autohton și simplificare administrativă. Aceste propuneri reflectă o preocupare majoră a sectorului de afaceri pentru a transforma resursele interne într-un motor de creștere economică durabilă.

Participanți de influență și perspective strategice

Summitul a fost deschis de Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, alături de reprezentanți ai guvernului, Comisiei Europene și organizații internaționale. Dan Șucu a subliniat în deschidere importanța încrederii în companiile românești, evidențiind cum acestea investesc, angajează și se dezvoltă pe piețe internaționale. El a afirmat: „Este momentul ca statul să țină pasul cu ele.”

Discuțiile au analizat cum România, după două decenii de dezvoltare, a reușit să atingă un nivel de dezvoltare aproape de cel al Europei de Vest, în mare parte cu sprijinul capitalului străin. Totuși, mediul de afaceri percepe în resursele interne cheia următoarei etape de creștere. În ultimii 20 de ani, România a reușit să crească PIB-ul mediu pe locuitor de la mai puțin de jumătate la aproape 80% din cel al Uniunii Europene. Această transformare a fost posibilă în mare parte prin investiții și parteneri străini, dar acum se pune întrebarea dacă România poate susține dezvoltarea cu capital autohton.

Confederația Patronală Concordia susține că următoarea etapă poate fi finanțată tot mai mult din capital românesc. Pentru asta, statul și mediul privat trebuie să convină asupra unor obiective măsurabile, a unor termene și a unor angajamente comune. Baza de pornire este solidă, cu mașinile și echipamentele reprezentând astăzi 47% din exporturile de bunuri ale României. Serviciile IT, ingineria și producția avansată sunt printre cele mai dinamice sectoare ale economiei.

Însă, competiția pentru capital s-a intensificat. România concurează în regiune cu Polonia, Ungaria, Bulgaria și Grecia, iar Europa în ansamblu concurează cu Statele Unite și China. Prima sesiune a summitului, intitulată „Europa în competiție globală: Capital, competitivitate și direcții strategice”, a analizat locul României în această cursă. Discuția a acoperit trei teme: cum se compară Europa cu Statele Unite și Asia ca destinație pentru investiții, cum influențează situația fiscală încrederea investitorilor și cât de mult depinde România de fondurile europene.

Experiența Poloniei a fost un subiect important în discuție. Polonia și-a construit unul dintre cele mai dezvoltate ecosisteme de finanțare pentru dezvoltare din regiune, cu un sistem de pensii cu înscriere automată și o platformă public-privată pentru fonduri de venture capital. România își dezvoltă la rândul său propriile instrumente. Banca de Investiții și Dezvoltare, operaționalizată recent, are acum o capacitate mai mare de a susține investiții strategice, datorită, inclusiv, majorării capitalului cu până la 1 miliard de euro, aprobată de Comisia Europeană.

Instrumente de finanțare și perspective practice

Al doilea panel, intitulat „Capital pentru România și CEE: Modele, instrumente și acțiune”, a mutat discuția pe piața de capital și a pornit de la câteva întrebări practice: câte companii pot obține realist acces la finanțare, câte locuri de muncă pot fi create, ce volum de investiții poate fi deblocat și în cât timp se pot atinge aceste obiective. Participanții au inclus personalități din sectorul financiar, guvernamental și economic, precum ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu.

Invitatul special al Summitului, profesorul Stéphane Garelli, unul dintre cei mai cunoscuți experți mondiali în competitivitate, a explicat că regulile după care concurează economiile se schimbă rapid. Miza rămâne însă aceeași: capacitatea unei țări de a atrage și de a păstra capital. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Concordia pentru dialog social”, cod proiect 302141, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European Plus (FSE+) și Guvernul României, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 22 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 5.000 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin, confederația este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).

Bmircea